Dlieja, pulitica y pudëi

 

I prinzipac vëscul y l Tirol

L ann 1004 ti scinca l coser Heinrich II al vëscul de Trënt la contea de Trënt cun leprò la Val de Flëm. L ann 1027 ti sëurandà l coser Conrad II la contées de Bulsan y la Val Venuesta al vëscul de Trënt. Chëles dla Val d'Isarch y dl Inn ti vën dates al vëscul de Persenon. L prinzipat vëscul de Trënt y chël de Persenon ie de gran mpurtanza per la vita soziela y culturela dla valedes ladines tla Dolomites. N valgun ciastiei frabichei su te luesc strategics ie la sëntes di reprejentanc dl vëscul (Ciastel d'Andraz te Fedom; Torn de Vich tla Val de Fascia; Ciastel de Tor tla Val Badia).
Gran pert di raions te chëi che stajova i ladins fajova pert dl Tirol. L Ciastel Tirol, sëura Maran, ie la residënza di grofs de Tirol. L ti dà nce l inuem a duta la region: l Tirol, che ie nasciù tl XIII secul sota l grof Minert II. Tl ann 1363 passa la contea dl Tirol sota i Asburgics. Te dut l raion iel sunieries che garantësc na majera autonomia aministrativa. La populazion dla valedes ladines crësc ajache chëi che cumanda nen chërda adalerch for deplù y ti juda nce do a lauré y bonifiché la puscions.

L cardinal Nikolaus Cusanus (1401-1464) ie stat un di gran teologs, filosofs y scienziac dl Catercënt. L ann 1450 iel unì numinà vëscul de Persenon da papa Niccolò V. Te si ncëria ti al cumandà ala munighes beneditines dl cunvënt de Ciastel Badia de se tenì ala regules de si orden. L ie unì ora n stritoz cun la badëssa Verena sustenida dal grof dl Tirol Sigmund. Cusanus ne se sentiva nia plu al segur a Persenon y perchël iel jit a sté plu iedesc tl Ciastel Andraz, te Fedom. Iló al nce scrit n valgunes de si opres filosofiches.
L ann 1607 vëniel metù su l seminar de Persenon. Tlo va nce a studië da preve trueps de rujeneda ladina.

Maria Teresia y l tëmp dla reformes

Maria Teresia d'Austria (1717-1780), fia de Carl VI ie na cosera davierta y che cëla al daunì. La se festidieia de razionalisé y nvië via na bona aministrazion dl stat.
L ann 1774 vëniel dat ora dala cosera Maria Teresia d'Austria na reforma generela dla scola che vëija danora che duc i mutons y duta la mutans danter i 6 y i 12 ani muessa jì a scola.
Si fi y suzessëur Ujep II (1741-1790) porta inant la reformes uludes da si oma. Per la valedes ladines ie n chësc cont de mpurtanza nce l Codesc penal, cun chël che l ie unì tëut ju l reat de striunaria y la secularisazion de istituzions dla dlieja; danter chëstes iel unì tëut ju l cunvënt de Ciastel Badia.


L tëmp sota Napulion 

Tl ann 1806 ruva la valedes ladines, deberieda cun l Tirol, sota l Rëni de Paiern, che fova unit cuncuistà da Napulion. Tl ann 1809 tol pert nce la populazion ladina ala batalia per la ndependënza dl Tirol. Andreas Hofer devënta l simbol dla resistënza contra la uprescion dl furesto.
Do avëi batù i tirolesc, spartësc Napulion l ann 1810 l Tirol te trëi pertes aldò de criters dantaldut orografics per safuië la resistënza.
L ann do devënta Ampëz, Fedom y Fascia pert dl Rëni dla Talia.
L ann 1813 ruva duta la valedes ladines inò sota l'Austria y iló resteles nchin che l romp ora la prima gran viera.
N'autra figura mpurtanta per i ladins ie Catarina Lanz (1771-1854): la muta de Spinges. Ëila ie nasciuda a Al Plan de Mareo.

FaLang translation system by Faboba