Tradizions y usanzes
La tradizions y la usanzes che univa dates inant da generazion a generazion ie na testemunianza viva de na cultura da paur lieda ala natura y ala sajons, ala roda dla vita, ai rituai y ala fede.
Dal XX secul inant crësc la populazion for plu aslune y n grum de mudamënc soziei y culturei vën docà. La credënzes sparësc n puech al iede y la mentalità se gëura nce a ideies y usanzes che vën dai raions ntëur via.
N valguna usanzes y rituai vën mo purtei inant: l ultimo dl ann i mutons va a cianté la bonaman.
Tla Val Badia vëniel metù a jì, uni trëi ani, la pruzescion sun Jevun: la vedla sënta dl vescul. La pruzescion a pe nchin sun Jevun - sëura Tluses - ie na desmustrazion de fede scialdi sentida. Cënc y cënc ëi dla dodesc pluanies dla Val Badia tol pert uni trëi ani. Nce te Fascia iel n liam de fede cun l santuare de Maria Weissenstein.
La truepa lies pieta na gran vivanda, dantaldut chëles cultureles, la mujiga y l sport. Belau uni luech à na si mujiga y na grupa da bal.
Nosc passà
I rituai dla dlieja, la festes y la segres fova la sëula ucajions per ti mucé mpue ala vita da uni di. Usanzes acumpanieia i avenimënc plu mpurtanc dla jënt da mont: l nascer, l batëisum, la noza, la mort y la festes religëuses.
Usanzes da noza
La sief
La usanzes liedes a na noza ie da rì. Sun la streda per ruvé te dlieja vëniel metù na sief che tën su chëi da noza. Cumpanies di nevices fej de uni sort de matades y conta de mumënc ora dla vita di nevices. Ala fin muessa l mëinanevicia o testemone dla nevicia paië acioche duc posse jì inant.
La cëura mula
L'usanza dla cëura mula ie mo al didancuei. Plu da giut fovel na cëura de lën, de peza o de stram. Ncueicundì iel n tier vif che doi dala matades furnii da pastri cëla de pancé su al fra o ala sor plu vedli mo da maridé di nevices (vedl mut o vedla muta).
Carnescià
Tla enes dan la Curëisema vëniel festejà truep. Dantaldut l carnescià fascian ie bëndebò vedl y particuler. La mascres plu carateristiches ie l Bufon, l Laché y i Marascons. Ëi porta dant pec da rì y matades sun l lëur da paur y di artejans. L Bufon ie la mascra plu mpurtanta dl carnescià fascian. L ie da recunëscer da si gran nés. Dantaldut l'ëiles da maridé mëinel per l mat cun si ciacules. L se tol a dì de vester nasciù vedl y de deventé for plu jëunn.
San Miculau
Ai 5 de dezëmber iel l di de San Miculau. Cumpanià da n mut o na muta furnii da angiul val a crì i mutons te si cëses. L brontla chëi che ne n'ie nia stac valënc y lauda chëi che se à cumpurtà bën. Cun l passé dl tëmp iel ruvà leprò i malans, che ie da temëi y fej na gran fuera cun si ciampaneles.
